Primul jucător din generația … ,,stelară” de la Sevilla care îndolia fotbalul din România prin plecarea sa prematură, a fost ,,Diamantul de Maramureș”, Lucian Bălan. Se întâmpla în 2015… L-a urmat în neființă, Ilie Bărbulescu ,,Balamuc”, fundașul stânga al marii echipe a anilor 80… Fostul coechipier al lui Dobrin se stingea în 2020 … Așa cum îi vedeam cu ochii copilăriei, păreau niște uriași, niște monumente și în orice caz, nemuritori ! Aceste sentimente ne-au urmat și la maturitate, însă iată că viața ne aduce ,,cu picioarele pe pământ” ! Azi plângem din nou: s-a stins marele Helmut Duckadam, eroul de la Sevilla ! Apărătorul celor 4 penalty-uri care aduceau Cupa Campionilor Europeni la București ! Parcă se întâmpla … anul trecut ! Și totuși, s-au scurs de atunci aproape 40 de ani !
Helmut Duckadam a fost mult mai mult decât un simplu portar. El a fost un simbol al speranței și al curajului, un erou care a marcat o eră în fotbalul românesc și internațional.
Chiar dacă evoluția sa în carieră s-a încheiat brusc, impactul pe care l-a avut asupra fotbalului românesc va rămâne pentru totdeauna în istorie. Duckadam a dovedit că, cu muncă, dăruire și o doză de magie, orice vis poate deveni realitate.

,,Când eram copil, întotdeauna visam să joc într-un meci mare și să fiu eroul, ajutându-mi echipa să atingă gloria. Chiar și copil fiind, nu am îndrăznit să-mi imaginez ce se poate întâmpla într-o finală de Cupa Campionilor.
Apoi, când aveam 27 de ani, înainte de a ajunge la ceea ce este considerat vârful pentru un portar, exact asta am făcut. Reușisem înainte să apăr un penalty în fața Romei, în toamna lui 1984, dar și în fața unor jucători români de mare valoare. Ați putea spune că a fost specialitatea mea.

Stăteam ore în șir, după antrenamente, cu colegii și făceam pariuri pe câte penalty-uri pot să apăr. Toată această practică mi-a venit ca o mănușă.
Adevărat este că niciodată nu am visat că Steaua va câștiga Cupa Campionilor. Cine putea să facă asta?” spunea Duckadam într-un interviu pentru presa engleză.
,,…Momentul meu… » !

Cea mai mare performanță din istoria fotbalului românesc, poartă semnătura acestui uriaș sportiv ! În ultimul act al competiției, așa cum spunea presa spaniolă după finală, ,,acest portar a așteptat 120 de minute pentru a-și demonstra clasa”…
,,În finală, Barcelona credea că se află la un nivel superior nouă și, probabil, nu se aștepta ca meciul să se ducă în prelungiri (…) Condiția fizică ne-a ajutat să dăm o replică bună și chiar ne-am creat ocazii. Nu cred că se simțeau bine după primele 90 de minute. Prin urmare, în prelungiri i-am dominat și încrederea noastră creștea (…)

După ce arbitrul a pus capăt prelungirilor, m-am gândit: « Acesta este momentul meu ». Nu-mi păsa de nimeni și de nimic, mă concentram la ce urma să fac. Nici nu m-am uitat la colegii mei, ci la reacția mulțimii.
Prima lovitură a lor a fost cea mai dificilă de parat, a lui Alexanko, dar am ghicit colțul (…) Dacă salvezi primul penalty, atunci al doilea este mai ușor.

Al doilea fotbalist al Barcelonei a crezut că voi sări în stânga, pentru că prima oară am sărit în dreapta. Al treilea a fost cel mai ușor. Am crezut că va merge la stânga pentru că eu am sărit în dreapta în primele dăți. Pe al patrulea l-am păcălit, el nu știa ce să facă. M-am prefăcut că sar în stânga, apoi la dreapta și într-un final am sărit în stânga.
Nu aveam absolut nici o idee cum să sărbătorim (…) » spunea Helmut Duckadam despre Sevilla 1986.
Un an care avea să intre în istorie ! Iar peste ani, numele legendarului portar a devenit un adevărat fenomen ! O mică parte din acesta, vă era prezentată de Magadesport și aici: https://magadesport.ro/steaua-86-manusile-lui-duckadam-la-muzeul-fotbalului-din-bucuresti/.

Un ,,gol” … în suflete…
Originar din Semlac, Arad, Helmut Duckadam a venit la Steaua București în 1982. Se remarcase la UTA Arad. Avea să joace în Ghencea 80 de meciuri pentru ,,militari”. Carieră în care a marcat și … un gol !

Da, proaspăt aureolata campioană europeană Steaua București, prezenta trofeul imediat după finala de la Sevilla, într-un meci din Cupa României contra Progresului Vulcan București. Meci în care legendarul portar avea să marcheze !

Stadionul 23 august (actuala Arenă Națională) era un vulcan… 70.000 de suporteri veniseră să-și aclame favoriții, la o săptămână doar după ce aceștia învinseseră FC Barcelona, în Spania !

Roș-albaștrii au condus cu 2 la 0, iar în minutul 30, Lăcătuș a fost faultat în careu de fundașul Progresului, Meszaros II. Tribunele au scandat insistent numele lui Helmut Duckadam, astfel că eroul de la Sevilla, după ce apărase 4 lovituri de pedeapsă catalanilor, era chemat să și transforme una !
A marcat în uralele publicului, iar meciul s-a încheiat până la urmă cu scorul de 5-1, celelalte goluri fiind marcate de Pițurcă, Boloni și Lăcătuș (2).

A fost un moment emoționant, aproape la fel de emoționant ca și primirea echipei la Otopeni, în noaptea de după finală…
Poate că nu a fost cel mai mare portar din istoria fotbalului românesc, dar cu siguranță a fost cel mai faimos !
Iar dacă simțiți o tristețe similară pierderii cuiva apropiat, este pentru că azi am aflat că a dispărut din ,,marea familie a sportului” european, un nume drag: Helmuth Duckadam …
